Omul de sub apa...

Simteam nevoia sa compun ceva...


E ora 7:00 si Ken trebuie sa se trezeasca pentru a merge la scoala...
-Neata somnorosule !
-Mama, vreau sa dorm... poti face putina liniste...
-Azi trebuie sa duci proiectul despre ape la scoala!
-Azi?? si acesta sare din pat ca si ars. "Iar o sa se ia profu' de mine...de ce eu?" gandeste acesta.
Se spala, se schimba, si iese pe usa grabit, fara sa manance.

Clopotelul a sunat. Toti elevii intra in clase, singurul care inca mai alearga pe scarile scolii e Ken. Din pacate pentru el profesorul a inceput deja prezenta.
-...
-Prezent
-...
-Prezent
-Ken Chui
Se lasa o liniste deplina. Profesorul repeta crezand ca nu a fost auzit:
-Ken Chui
-Prezent! zice Ken intrand pe usa...
-Ca de obicei... domnule, daca se ma intampla va trebui sa-ti anunt parintii... este inadmisibil ca un elev sa intarzie la fiecare ora, in fiecare zi... este inadmisibil!
-Am inteles! Va rog frumos sa ma scuzati!
-Treci la loc!
Profesorul continua prezenta. Dupa ce termina incepe sa stranga proiectele elevilor.
-Ken!...pssss...se aude un zgomot din spate.
-Da !
-Chiar ii dai profului proiectul despre omul-sirena pe care l-ai vazut in mare??
-Da !
-Oooo...o sa fie frumos..
Suna clopotelul. Elevii ies in pauza.
-Ken.
-Da.
-Tu ramai aici ! zice profesorul. Vreau sa vorbesc ecva cu tine!
-Spuneti domnule profesor.
-Daca se mai intampla inca odata va trebui sa cer scaderea notei la purtare! Promiti ca nu mai intarzii?
-Promit domnule profesor!
-Acum sa vedem ce ai scris in proiect!... si profesorul inecepe sa rasfoiasca proiectul.La un moment se opreste si zice: Nu e bina sa mai afle si altcineva despre asta, nu?
-Despre ce ?
-Despre omul din ape!
Ken ramane uimit... si abia mai deschide gura:
-Dar de unde stiti domnule profesor?
-Pai sa-ti spun o poveste...Era odata o sirena...da ...o sirena , care avea 3 copii...un baiat si doua fete... comform legilor marii, baiatul trebuia sa traiasca viata oamenilor de pe uscat... asa ca acesta a fost incredintat unei familii de profesori... fiind mic baiatul nu isi cunostea parintii adevarati asa ca a crescut dorind sa devina profesor ! Dupa ce a absolvit la facultate, parintii lui adoptivi ii spun adevarul... acum el doreste sa-si gaseasca adevarata mama asa l-ai vazut tu in ape.
-Adica ..dumneavoastra...domnule profesor jur ca n-am sa spun nimic nimanui, poate nu sunt eu un elev model dar puteti conta pe tacerea mea!
Si asa Ken si profesorul au devenit cei mai buni prieteni!

Hai sa gandim toti...

Cred ca v-am exasperat pe toti cu ganditul meu... asta e... imi place sa gandesc... sa gandesc... sa gandesc... cuvantul asta imi suna in cap ca un ecou... da dar sa revenim la (ce e de revenit) si sa va spun ca pot gandi si pentru voi daca va este frica sa va folositi capul sau daca il pastrati pentru a intelege ce vrea un cantaret de menele sa spuna prin melodiile lui... da gandesc si pentru voi daca sunteti astfel de persoane dar trebuie sa ma platiti... pare rau dar nic' nu e gratis... da... costa 1.000 de aprecieri* cuvantul... asta e daca nu aveti destule... folositiva capul... pare rau... eu n'am ce sa va fac... nimeni nu munceste gratis in ziua de azi... daca nu reusiti sa faceti rost de atatea aprecieri sa stiti ca predau cursuri de gandit acestea consider ca sunt gratuite pentru ca orice persoana trebuie sa gandeasca... daca nu poate... hai sa o ajutam... daca nu stie... hai sa o invatam... daca nu vrea... nu mai avem ce face... e la alegerea voastra...


*Suma este exprimata in AGR (apreciati ganditul romanilor)

Hmm... un sentiment...

De cand am inceput sa postez in acest blog m'a incatusat un sentiment... nu stiu daca mi se pare dar cred ca incepe sa'mi placa sa gandesc... da... incep sa simt cu toata taria... si acum pot sa recunosc: PANA ACUM NU GANDEAM ASA MULT! ... bine gandeam dar nu gandeam in sensul de a gandi, gandeam probleme banale, gandeam chestii pe care le gandeste orice prost... nu pot sa'mi dau seama de acum dar cred ca in ultima vreme m'am maturizat foate mult... poate pentru ceilalti devin din ce in ce mai mult copil dar in mine simt cum se maturizeaza ceva desi imi place varsta asta... pacat ca acum is ocupat cu scoala (care in ultima vreme nu m'a prea ocupat)... ohhh... ce imbarligatura de cuvnte e in capul meu... dar asta is eu un copil care pentru necunoscuti e imbarligat iar pentru restu e de inteles... sincer nici nu vreau sa fiu altfel... imi place sa ma intelega doar cine trebuie... (desi multi ar trebui, putini reusesc sa ma inteleaga - nici eu nu prea reusesc)... ahh iar am inceput sa scriu si mi'am dat drumu la mana... eee lasa ca e bine sa ai un loc unde sa te descarci... si pe cineva pe care sa te descarci... sunt multe astfel de persoane care merita sa te descarci pe ele da vorba aia "Daca vezi un prost in drum, nu'i da branci ca'i iei locu" asa ca descarcate mai bine undeva... la mine merge dar din pacate nu poate suporta blogu tot ce am eu de descarcat...

Mai multe ganduri...

Un intelept zicea odata "lasa imaginatia sa'ti curga prin vene"... defapt nimeni n'a spus asta da'... i'm to lazy to find an good quote so... i made one... am ajuns sa ma distrez si prin a rade de mine si de defectele mele... oricum e un mod mai bun de a te distra decat sa faci lucruri banale de zi cu zi pe care nimeni intreg la cap nu le'ar face... oamenii normali care iubesc cultura sunt o specie rara si desii nu pre'mi convineee, adevarul e ca nici eu nu ma numar printre ei... da... nu ma numar printre ei... desi iubesc cultura mai mult decat ceilalti care ma inconjoara degeaba... imi respira aerul incercand sa scartaie o melodie... adevaratii mei prieteni iubesc cultura... da printre ei sunt mici genii pe care nimeni nu le asculta... si un another quote made by me : "Geniile se nasc acolo unde nu e nimeni sa le invete"... si desi e made by me cred ca e cel mai adevarat quote care l'am auzit pana acum... sincer decat "To be or not to be"... hmm... da mult mai inspirat is eu... pentru ca ma inspir din viata reala... nu traiesc in puf si nu fac scriu doar ca sa fiu mult mai placut... nu... decat sa fiu placut de persoane de care nu vreau sa fiu placut... let's stay at "unknow" stage... it's more fun here
it's more real... si plus ca imi place sa fac ce fac acum... ahh ce viata frumoasa... dar sa nu sar (ce e de sarit) nu e nici chiar asa de frumoasa din pacate...

Ganduri...

Stateam la calculator... desi eram adanc afundat in electrinica parca eram satul de ea... am privit pe geam... un peisaj "frumos"... fumul combinatului siderurgic acoperea tot cerul... se vedea portocaliu... ma gandeam cum putem trai in asa ceva si mi'am raspuns singur: "Simplu, doar noi ne'am creat mediul asta urat si plin "negru" noi am poluta si tot noi l'am alungat pe Dumnezeu din sufletele noastre prin distrugerea creatiilor lui... el pur si simplu ne'a ascultat si s'a dat la o parte din calea nostra... si ne'a lasat sa distrugem tot privind cum noi -copii lui- aratam ca omul nu poate fi perfect dar nici macar semi-perfect ca sa zic asa... omul nu poate decat sa creeze lucruri care sa distruga totul... citez add litteram "am descoperit focul ca sa ne jucam cu el..." cata dreptate au unii oameni pe care pana si inteleptii ii considera inculti... eu un simplu copil stiu ca va trebui sa ma avant in aceasta lume nebuna si la un moment dat va trebui sa ma iau dupa ei si sa ditrug creatiile Domnului... off .. gandul asta imi da tremurici pe sira spinarii... nici macar numai pot afisa un zambet dar cum sa zambesti cand ceilalti te dispretuiesc pentru ca iubesti ceva ce e natural sa iubeasca toti NATURA!!! In jur numai cretini ce se cred mari si tari dar care nu stiu cum sa iubeasca sau macar sa se mimeze iubirea... fata de natura daca nu fata de aproape... ahhh... ma simt ca o scanteie minuscula intr-un foc de tabara imens... ca o frunza mica in toata gradina botanica... ca o persoana legata de ceva ce nici nu cunoaste... legat de distrugerea a ceea ce iubesc... dar nu vreau sa iau parte la asa ceva... ce greu este sa fii diferit fata de aproape toti si in acelasi timp sa fii acela normal... "voi radeti de mina ca sunt diferit...eu rad de voi ca sunteti aproape toti la fel" de prosti si inculti... ahh...